CURIOZITĂȚI DIN ROMÂNIA. Bogdan Petriceicu Hașdeu și creația ”de dincolo de moarte”. S-a născut între 14/26 februarie 1838, la Hotin, Basarabia, Imperiul Rus –d. 12/25 august, nume la naștere Tadeu Hîjdeu; 1907, Câmpina, Prahova, România). A fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești.
Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. Din anul 1877 a devenit membru al Academiei Române. Se căsătoreşte în anul 1865 cu o româncă ardeleancă, Iulia Faliciu, care-i dăruieşte un copil, pe Iulia.
Copilul s-a dovedit curând a fi un geniu. Ştia să scrie şi să citească de la vârsta de trei ani, la opt ani vorbea deja mai multe limbi: franceza, germana, engleza. La 11 ani îşi susţine examenele la liceul „Sf. Sava”, iar în 1886, la numai 17 ani, îşi ia bacalaureatul la Sorbona.
Nu-şi mai poate continua studiile pentru că s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Dar s-a stins din viaţă înainte de a împlini 19 ani (1888). După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului. În acest scop a construit Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina. A murit 25.08. 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă.
Legatura de dincolo de moarte dintre Hașdeu şi fiica lui
Iulia Hașdeu a fost lumina care a însufleţit existenţa ilustrului om de cultură, Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a lăsat în urmă o importantă operă, ca scriitor, istoric, enciclopedist, lingvist sau om politic. Viaţa sa a cunoscut însă o cotitură ireversibilă, moartea prematură a fiicei aruncându-l pe Hasdeu în misticism. Iulia Hașdeu a fost un copil precoce, un geniu în miniatură.
La vârsta de doi ani şi jumătate ştia să citească, la patru ani scria, la cinci ani compunea primele poezii, la opt ani trecea examenele de şcoală primară, iar la 11 ani termina liceul Sfântul Sava din Bucureşti. Fetiţa scria poveşti pentru copii şi versuri, pe teme istorice, chiar înainte de a împlini şapte ani. În adolescenţă, cunoştea trei limbi străine, franceza, germana şi engleza, scria poezii, piese de teatru şi poveşti.
Lumina din viaţa marelui cărturar începea să pălească în 1888, odată cu ivirea primelor semne de tuberculoză în corpul celei mai dragi fiinţe de pe pământ. Starea de sănătate se agrava rapid iar mutarea fetei din Paris în locuri mai însorite, precum Italia şi Elveţia, a fost o primă încercare a lui Hasdeu de a-şi salva copilul. Ulterior, tatăl îngrijorat a adus-o pe bolnavă la Bucureşti, apoi la Mănăstirea Agapia, în fuga după un miracol salvator.
Zadarnic, pentru că în toamna anului 1888, cu câteva luni înainte de a împlini vârsta de 19 ani, Iulia Hasdeu a murit, răpusă de tuberculoză. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu, din Bucureşti.
Dragostea pentru Iulia și autoconvertirea la spiritism
Dispariţia prematură a unicului copil l-a determinat pe Hașdeu să renunţe la reperele care îl ghidaseră până atunci în viaţă şi să descopere în spiritism, singura cale de a continua să existe, singurul leac pentru suferinţa sa. Extrem de afectat de moartea unicului copil, faţă de care înfiripase o relaţie specială, Hașdeu a construit, la Câmpina, între 1894 şi 1896, un castel, în memoria Iuliei.
”Castelul Iulia Hașdeu” a fost templul menit să-i mijlocească tatălui îndurerat relaţia spirituală cu fiica sa, din Ceruri, misticismul fiind dimensiunea existenţei lui Hașdeu, de la vârsta de 50 de ani, până la moarte. În ”templul” de la Câmpina, Hasdeu şi-a continuat disperat practicile spiritiste, încercând să comunice cu fiica plecată dintre cei vii.
Se spune că, printr-o astfel de şedinţă de spiritism, Hasdeu a primit de la Iulia planurile de construcţie ale Castelului din Câmpina, o clădire stranie şi futuristă pentru acea epocă. Demn de menţionat că această construcţie, alături de monumentul funerar al Iuliei Hasdeu, din cimitirul bucureştean Bellu, sunt unicele temple spiritiste din lume. Şi la amenajarea cavoului, Hasdeu era convins că spiritul Iuliei i-a „comandat” decorarea cu trei busturi: al lui Iisus Hristos, al lui Shakespeare şi al lui Victor Hugo, toate formând trinitatea.
Adela- Manuela Antonescu
bibliotecar-Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu”Argeș
surse – bibliografie: edituramateescu.ro, www.booknation.ro, ro.wikipedia.org
Urmărește știrile Guvernatorul și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
