Deși sabia este extrem de ruginită, ea păstrează urme fine de decorațiuni pe lamă, dovadă a măiestriei meșteșugarilor acelor vremuri. Obiectul este atât de fragil încât a fost extras din pământ pe un suport special din lemn, pentru a nu se deteriora.
Mormântul a fost identificat cu ajutorul imaginilor satelitare, în cadrul programului „Cimitire din spațiu”, derulat de Muzeul Național Maghiar și Muzeul „Regele Sfânt Ștefan”. Proiectul folosește analiza culturilor vegetale pentru a descoperi urmele unor situri arheologice îngropate.
Potrivit specialiștilor, mormântul datează din perioada 670–690 d.Hr., când zona făcea parte din vastul Hanat Avar — un stat central-european condus de o elită militară puternică, centrat în ceea ce este astăzi Ungaria.
Arheologii au mai descoperit în mormânt catarame de centură din argint, ornamente aurite pentru împletituri de păr, cercei din mărgele de sticlă, un cuțit lung și vârfuri de săgeți. Deși o parte dintre obiecte lipsesc, semn că locul fusese jefuit, descoperirea rămâne una dintre cele mai importante din ultimii ani.
Rămășițele războinicului au fost găsite în poziție anatomică, însă capul și partea superioară a corpului au fost deranjate de prădătorii de morminte din trecut.
„Chiar și după ce a fost profanat, mormântul ne oferă o imagine rară asupra bogăției și statutului războinicilor avari. Sabia este una dintre cele mai bine conservate arme din această perioadă”, au transmis reprezentanții Muzeului Szent István Király.
Descoperirea oferă noi informații despre civilizația Avarilor Pannonieni, o confederație de popoare semi-nomade care a dominat Europa Centrală timp de aproape două secole și a lăsat în urmă mistere încă neelucidate.
Urmărește știrile Guvernatorul și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.