Termenul „echinocțiu” provine din latină – aequus (egal) și nox (noapte) – și descrie perioada în care Soarele luminează în mod aproape egal cele două emisfere ale Pământului.
În această zi, astrul răsare aproape perfect la est și apune la vest, fiind poziționat deasupra ecuatorului ceresc, într-un punct de tranziție numit punct vernal.
În emisfera nordică, acest fenomen marchează începutul oficial al primăverii. Odată cu creșterea treptată a duratei zilei și scurtarea nopților, până la solstițiul de vară. În emisfera sudică, echinocțiul semnalează debutul toamnei.
Deși se vorbește despre o egalitate perfectă între zi și noapte. În realitate aceasta nu este absolută, din cauza unor factori precum refracția atmosferică și dimensiunea aparentă a discului solar, care adaugă câteva minute suplimentare de lumină.
De-a lungul timpului, echinocțiul a avut o importanță majoră în societățile tradiționale, în special în cele agricole, unde marca începutul sezonului de plantare și renașterea naturii.
Acest simbolism al regenerării s-a păstrat în numeroase tradiții și obiceiuri, care recomandă această zi pentru resetare, stabilirea intențiilor și atragerea prosperității.
În 2026, echinocțiul de primăvară are loc pe 20 martie, la ora 16:46 (ora României), moment ce marchează oficial trecerea Soarelui peste ecuatorul ceresc și debutul unui nou ciclu al naturii.
Urmărește știrile Guvernatorul și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.