SĂNĂTATE cu SENS. Scrolling sau sport? Cel mai mare semnal de alarmă pentru părinți: tot mai mulți copii aleg cu totul altceva în locul mișcării. În plină vacanță de vară, un fenomen devine tot mai vizibil în rândul copiilor și adolescenților: în loc să își consume energia în aer liber, preferă să petreacă ore întregi în fața telefoanelor mobile. Rețelele sociale și platformele de conținut video atrag tot mai mult atenția celor mici, în detrimentul activităților fizice, cu consecințe serioase asupra sănătății fizice și emoționale.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Respirație întreruptă. Care sunt semnale care te fac să simți pe românește că ți se oprește respirația!
Potrivit unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii în 2025, jumătate dintre copiii din România petrec online minimum 6 ore pe zi, iar vârsta medie la care aceștia își creează conturi pe rețelele sociale a scăzut de la 9 ani în 2019, la doar 5 ani în prezent.
Specialiștii atrag atenția asupra unei noi forme de dependență: dependența de dopamină indusă de stimuli rapizi, precum like-uri, notificări sau conținut video automat. La copii, sistemul cognitiv este în formare, ceea ce îi face mai vulnerabili în fața acestei suprastimulări constante.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Stilul de viață sănătos – pe înțelesul tuturor
Pe termen lung, consecințele pot include tulburări de postură (cifoze, scolioze), insomnii, anxietate, scăderea stimei de sine și o formă subtilă de deconectare de la realitate. Copiii își pierd motivația pentru efort fizic real, iar percepția asupra propriei imagini este distorsionată de comparații sociale virtuale.
Sportul, un antidot natural
În acest context, sportul nu este doar o alternativă sănătoasă, ci o formă de reechilibrare a vieții copilului. Specialiștii în educație fizică, psihologie și sănătate publică susțin că activitatea fizică regulată oferă beneficii mult mai profunde decât se crede.
10 argumente pentru care sportul trebuie să redevină o prioritate:
1. Claritate și autocunoaștere – Sportul oferă un feedback real și sincer asupra capacităților fizice și mentale.
2. Comparații sănătoase – Copiii se raportează la colegi reali, nu la idealuri artificiale.
3. Acceptarea imperfecțiunii – Mișcarea îi învață că eșecul este parte din proces.
4. Formarea voinței – Perseverența este antrenată în fiecare zi.
CITEȘTE ȘI. Un mit care trebuie DEMONTAT: Dacă nu simți sete, înseamnă că ești bine hidratat
5. Relaționare autentică – Sportul creează comunități, nu doar rețele.
6. Stima de sine reală – Bazată pe reușite proprii, nu pe aprecieri virtuale.
7. Coordonare fizică și mentală – Se dezvoltă simțul echilibrului, atenția și reflexele.
8. Reducerea stresului – Endorfinele eliberate combat anxietatea și oboseala mentală.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Sabotorii invizibili ai sănătății. Cum îi recunoaștem foarte rapid
9. Educație prin fair-play – Se învață respectul, disciplina și modestia.
10. Sănătate pe termen lung – Se previn obezitatea, tulburările de somn, problemele cardiovasculare.
Un apel la responsabilitate
Copiii nu pot alege singuri echilibrul. De aceea, este responsabilitatea adulților – părinți, educatori, antrenori – să le ofere repere clare. În locul unei interdicții brutale asupra tehnologiei, este mai eficientă introducerea naturală a sportului în rutina zilnică: în familie, în școli, în comunitate.
Sportul înseamnă nu doar prevenție medicală, ci și dezvoltare emoțională, socială și morală.
Este o investiție care nu doar că „arde calorii”, ci construiește caractere.
Cu grjă și speranță, Cornelia Baloș
Kinetoterapeut, consilier nutrițional, doctorand în Știința Sportului și a Educației Fizice
