În cadrul anchetei au fost puse în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară. Anchetatorii vizând o grupare formată din cinci suspecți – patru bărbați de cetățenie bangladeșiană și o femeie cetățean român.
Potrivit procurorilor, aceștia ar fi constituit o rețea de criminalitate organizată care acționa în București. Având ca scop exploatarea unor cetățeni de origine asiatică aduși în România sub promisiunea unor locuri de muncă.
Victimele ar fi fost recrutate prin intermediul unei societăți comerciale administrate, în fapt, de liderul grupării, care le-ar fi promis contracte legale și condiții de muncă stabile.
În realitate însă, muncitorii ar fi fost menținuți într-o stare de ilegalitate. Deoarece firma nu ar fi depus contractele individuale de muncă la Inspectoratul General pentru Imigrări. Ceea ce le-ar fi împiedicat să obțină permise de ședere.
Profitând de vulnerabilitatea victimelor, membrii rețelei le-ar fi obligat să desfășoare diferite activități lucrative, în special în domeniul curieratului și al livrărilor, fără forme legale de angajare.
Potrivit anchetatorilor, muncitorii ar fi fost plătiți cu doar 300–400 de lei pe săptămână. În timp ce cea mai mare parte a veniturilor obținute din munca lor ar fi fost însușită de suspecți.
În plus, acestora li s-ar fi imputat constant diferite sume de bani, sub pretextul plății unor taxe sau chirii.
În unele cazuri, victimele ar fi fost obligate să plătească între 8.000 și 12.000 de euro pentru a obține un loc de muncă „legal” în România.
Anchetatorii au mai stabilit că, după apariția unui interviu la o televiziune locală din Bangladesh, în care una dintre victime a povestit modul fraudulos în care funcționa firma, membrii grupării ar fi atras persoana respectivă într-o locație din București, unde ar fi agresat-o fizic și i-ar fi confiscat telefoanele mobile.
Persoanele vizate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală, iar acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Anchetatorii precizează că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile prevăzute de Codul de procedură penală, până la o eventuală hotărâre definitivă a instanței.
Urmărește știrile Guvernatorul și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.