SĂNĂTATE cu SENS. Creierul sub asediu digital. Atenția ni se evaporă! Ce spun experții despre efectul clipurilor scurte asupra memoriei.
Într-o lume dominată de ecrane, notificări și clipuri de câteva secunde, creierul uman începe să cedeze teren. Studiile recente arată că videoclipurile scurte – de la TikTok la Instagram Reels și YouTube Shorts – rescriu modul în care funcționează atenția și memoria noastră.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Nu aștepta diagnosticul! Cea mai simplă armă împotriva cancerului? Deciziile tale zilnice!
Tot mai mulți tineri (dar și adulți) se confruntă cu dificultăți de concentrare, uită rapid informații simple și simt nevoia constantă de stimulare vizuală. Specialiștii avertizează: nu e doar oboseală digitală, ci o reprogramare reală a creierului, produsă de valul de conținut rapid și fragmentat.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Kilogramele care dor: cum greutatea îți distruge articulațiile fără să îți dai seama
„Creierul ajunge să caute permanent senzații noi, pierzând capacitatea de a se concentra pe o idee mai mult de câteva secunde”, explică psihologii.
⚠️ Șocant, dar adevărat: cercetările arată că vizionarea excesivă a videoclipurilor scurte – fie pe TikTok, Instagram Reels sau YouTube Shorts – afectează concentrarea, memoria și controlul impulsurilor de până la cinci ori mai mult decât consumul moderat de alcool.
De ce?
Fiecare clip activează circuitul dopaminergic al creierului, oferind o recompensă instantanee. Este exact același mecanism implicat în comportamente adictive, doar că aici „drogul” este digital.
Creierul, antrenat să caute mereu plăcerea rapidă, își pierde capacitatea de a aștepta, de a depune efort și de a se bucura de satisfacțiile pe termen lung.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Mișcare pentru minte: 5 efecte incredibile asupra creierului tău
Studiile publicate în Nature Communications și Journal of Behavioral Addictions confirmă că expunerea repetată la acest tip de stimul afectează funcțiile executive ale creierului – aceleași care ne ajută să ne concentrăm, să luăm decizii raționale și să controlăm impulsurile.
📌Consecințele vizibile:
* Dificultăți de concentrare asupra studiului, lecturii sau muncii.
* Memorie de lucru mai slabă.
* Creșterea impulsivității și scăderea răbdării.
* Neplăcerea față de activități care necesită efort susținut sau timp.
Cu alte cuvinte, „creierul de scrol” devine tot mai puțin capabil să construiască performanță și echilibru interior.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Cât de grozave sunt dietele extreme din social media?
📌Există soluții
Psihologii și neurologii recomandă strategii simple, dar eficiente:
* Pauze de dopamină – perioade fără consum digital intens.
* Activități cu recompensă lentă – sport, lectură, artă, conversații reale.
* Limite clare – stabilirea unui timp maxim zilnic pentru platformele sociale.
* Creierul are o plasticitate uimitoare și se poate „recabla” dacă îi oferim condițiile potrivite.
CITEȘTE ȘI. SĂNĂTATE cu SENS. Scrolling sau sport? Cel mai mare semnal de alarmă pentru părinți: tot mai mulți copii aleg cu totul altceva în locul mișcării
În loc de concluzie:
Trăim într-o eră în care atenția a devenit moneda cea mai prețioasă. Dacă o risipim pe derulări nesfârșite, pierdem nu doar timp, ci și capacitatea de a construi un viitor mai bun.
💡 Întrebarea esențială nu este doar cât timp petrecem online, ci ce facem cu atenția noastră.
Cu grjă și speranță, Cornelia Baloș
Kinetoterapeut, consilier nutrițional, doctorand în Știința Sportului și a Educației Fizice
