Escrocii sună în numele băncilor și încearcă să golească conturile! Poliția avertizează asupra fraudelor „vishing”. Tentativele de fraudă prin telefon au devenit tot mai sofisticate. Infractorii folosesc scenarii atent construite pentru a-și convinge victimele că discută cu reprezentanți ai băncilor, specialiști în securitate sau chiar cu angajați ai unor instituții publice. Poliția Română avertizează asupra intensificării atacurilor de tip „vishing” – voice phishing. Escrocii încearcă să obțină parole, coduri de autentificare și date bancare. Să determine victimele să autorizeze chiar ele operațiuni financiare.
În contextul creșterii numărului unor asemenea tentative, polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au pus în aplicare o serie de măsuri pentru limitarea fenomenului și atrag atenția că metodele folosite sunt din ce în ce mai greu de recunoscut.
„Sunt de la bancă. Cineva încearcă să vă fure banii”
Spre deosebire de atacurile informatice tradiționale, în care sunt exploatate vulnerabilități ale sistemelor și dispozitivelor, în cazul vishingului principala țintă este chiar omul.
Escrocii mizează pe inginerie socială, adică pe manipularea victimei până când aceasta ajunge să ofere voluntar informațiile de care infractorii au nevoie.
De cele mai multe ori, totul începe cu un apel telefonic neașteptat. La celălalt capăt al firului, interlocutorul se recomandă drept angajat al unei bănci, reprezentant al unui departament antifraudă, specialist în securitate, angajat al unei companii de procesare a plăților sau chiar reprezentant al unei autorități.
Conversația poate părea cât se poate de profesionistă. Escrocii cunosc terminologia financiar-bancară și construiesc povestea astfel încât victima să creadă că se confruntă cu o urgență reală.
CITEȘTE ȘI: Bărbat de 74 de ani, găsit fără viață într-un apartament! Polițiștii au deschis un dosar penal
Apelurile sunt purtate frecvent în limba engleză, dar Poliția avertizează că au fost identificate și situații în care infractorii vorbesc în limba română.
Panica este principala armă
Scenariile diferă, dar au același obiectiv: victima trebuie convinsă că banii săi sunt în pericol și că trebuie să acționeze imediat.
Persoanei contactate i se poate spune că din cont au fost observate tranzacții suspecte, că cineva încearcă să se autentifice dintr-o altă țară, că un dispozitiv necunoscut a fost asociat contului sau că datele personale au fost modificate fără autorizare.
În alte cazuri, falsul angajat al băncii susține că asupra contului este în desfășurare un atac cibernetic ori că anumite operațiuni au fost deja blocate și trebuie confirmată urgent identitatea titularului pentru ca banii să nu fie pierduți.
CITEȘTE ȘI: Lovitură dată grupărilor de crimă organizată. 124 de percheziții și zeci de persoane reținute sau arestate în doar două săptămâni
Urgența nu este întâmplătoare. Prin inducerea unei stări de panică, escrocii încearcă să reducă timpul în care victima ar putea analiza situația, suna banca sau cere părerea unei alte persoane.
Pe ecran poate apărea chiar numărul unei instituții
O metodă care face frauda și mai greu de identificat este Caller ID Spoofing. Prin această tehnologie, infractorii pot falsifica identitatea apelantului, astfel încât pe ecranul telefonului să apară un număr care pare legitim.
Pot fi folosite numere din România sau din alte state ale Uniunii Europene, iar în anumite situații numărul afișat poate crea impresia că apelul provine chiar de la o instituție cunoscută.
CITEȘTE ȘI: Razie de amploare împotriva curselor ilegale și drifturilor. Peste 200 de persoane, găsite la întâlniri auto!
În realitate, escrocii se pot afla oriunde în lume și pot iniția apelurile prin servicii de telefonie prin internet – VoIP – sau prin alte platforme.
Prin urmare, simplul fapt că numărul afișat pe telefon pare cunoscut sau legitim nu reprezintă o garanție că persoana care sună este într-adevăr cine pretinde că este.
Unul sperie victima, altul apare ca „salvator”
În spatele unor asemenea fraude se pot afla echipe organizate, membrii acestora având roluri diferite.
Un escroc poate avea misiunea de a speria victima, avertizând-o că este pe punctul de a-și pierde economiile. Ulterior, un complice poate interveni într-o manieră calmă și convingătoare, prezentându-se drept specialistul care poate rezolva problema.
CITEȘTE ȘI: Aproape 7 tone de pește, confiscate de polițiști. Peste 1.900 de plase și alte unelte de pescuit, ridicate în șase luni
Alternarea presiunii cu aparenta disponibilitate de a ajuta urmărește să câștige încrederea persoanei și să-i reducă vigilența.
Codul primit prin SMS poate deschide escrocilor accesul la bani
Odată câștigată încrederea victimei, începe etapa în care sunt solicitate informațiile sensibile.
Escrocii pot cere parole, coduri PIN, coduri OTP primite prin SMS, coduri generate de aplicațiile de autentificare, datele cardului și codul CVV/CVC. De asemenea, victimei i se poate solicita să confirme o notificare apărută în aplicația bancară.
O altă metodă este convingerea persoanei să instaleze pe telefon sau calculator o aplicație care permite controlul dispozitivului de la distanță. Odată obținut acest acces, infractorii pot încerca să efectueze operațiuni financiare în numele victimei.
CITEȘTE ȘI: Bărbat de 74 de ani, găsit fără viață într-un apartament! Polițiștii au deschis un dosar penal
Polițiștii avertizează și asupra scenariului „contului sigur”. Victimei i se spune că, pentru a-și proteja economiile, trebuie să transfere urgent banii într-un alt cont indicat de interlocutor. O asemenea solicitare este un semnal clar de fraudă.
Escrocii pot ști deja cum vă cheamă
Metodele de manipulare au evoluat. Uneori, înaintea apelului, victima poate primi un SMS aparent legitim prin care este anunțată că urmează să fie contactată de serviciul de securitate al instituției financiare.
Mai mult, persoana care sună poate cunoaște deja numele victimei, numărul de telefon, adresa de e-mail sau alte informații personale. Datele pot proveni din surse publice sau din informații compromise anterior în urma unor incidente de securitate.
CITEȘTE ȘI: Accident! Mașină răsturnată, două persoane primesc îngrijiri medicale
Faptul că interlocutorul cunoaște asemenea informații nu dovedește, avertizează autoritățile, că acesta este un reprezentant real al băncii.
Regula care vă poate salva economiile: închideți și sunați dumneavoastră banca
Poliția subliniază că instituțiile financiare legitime nu cer telefonic parolele clienților, codurile PIN sau OTP, datele complete ale cardului ori codul CVV/CVC pentru a „proteja” un cont. De asemenea, un reprezentant legitim nu ar trebui să solicite instalarea unei aplicații de control la distanță sau mutarea banilor într-un pretins „cont sigur”.
În cazul unui apel suspect, cea mai sigură variantă este întreruperea conversației și contactarea directă a instituției financiare, folosind exclusiv datele oficiale de contact.
Polițiștii recomandă ca oamenii să nu aprobe nicio tranzacție pe care nu au inițiat-o, să nu instaleze programe indicate telefonic de necunoscuți și să închidă imediat dacă interlocutorul îi presează să acționeze rapid ori încearcă să îi împiedice să verifice informațiile.
Este recomandată și activarea notificărilor pentru tranzacțiile bancare și a mecanismelor suplimentare de securitate oferite de aplicațiile financiare.
CITEȘTE ȘI: Tânăr de 20 de ani, reținut pentru trafic de droguri. Ar fi vândut canabis cu până la 400 de lei
O atenție specială trebuie acordată și persoanelor vârstnice din familie, care ar trebui informate despre asemenea metode de înșelăciune.
În fața unei forme de criminalitate în care atacatorul încearcă să exploateze mai degrabă încrederea și teama omului decât vulnerabilitățile unui calculator, câteva minute folosite pentru verificarea unui apel pot face diferența dintre o tentativă eșuată și pierderea banilor din cont.
Urmărește știrile Guvernatorul și pe pagina de Facebook, pe Youtube pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp.
